Știință

Cercetare științifică, spațiu, fizică, biologie, descoperiri, arheologie.

Anthropic anunţă identificarea unui sistem enzimatic nou într-un virus care atacă bacterii

Arde Știință 1 sursă

Anthropic a prezentat primul rezultat al laboratorului său de biologie moleculară: modelul AI Claude a detectat un sistem de enzime denumit ART, asociat cu fragmente de ADN repetate într-un virus bacteriofag. Analiza a fost realizată prin rularea a aproape o mie de copii ale modelului Claude timp de 21 de ore; rolul sistemului ART rămâne necunoscut şi rezultatele sunt publicate în preprint, nepeer‑reviewate. Compania spune că experimentele nu folosesc patogeni umani şi că o echipă de la Universitatea Stanford a descris independent un sistem comparabil

O scanare a retinei poate estima vârsta biologică, arată un studiu din Coreea de Sud

Mocnește Știință 1 sursă

Cercetătorii de la Universitatea Națională din Seul au dezvoltat un algoritm bazat pe inteligență artificială care analizează imagini ale fundului de ochi pentru a estima vârsta biologică. Modelul, antrenat pe aproape 30.000 de scanări, a prezis vârsta cronologică cu o eroare medie de 2,5–2,7 ani și a asociat valori mai mari ale „retinal age gap” cu boli precum diabetul, cataracta și degenerescența maculară. Autorii spun că metoda poate fi utilă pentru monitorizarea la nivel de populație, dar necesită validare longitudinală și extinderea bazelor de date.

Machetă 3D și gemeni digitali pentru descoperirea cetății dispărute de pe Dealul Lempeș

Mocnește Știință 1 sursă

Cercetători de la Universitatea Transilvania din Brașov, în cadrul proiectului internațional HerOn, au creat machete 3D și „gemeni digitali” folosind date satelitare, imagini din dronă și scanări laser pentru a identifica posibile ruine îngropate ale cetății medievale de pe Dealul Lempeș. Proiectul este în fază pilot și va necesita săpături arheologice pentru confirmare; inițiativa face parte din 37 de proiecte seed finanțate în cadrul alianței UNITA.

Biologul Walter Übelhart a prezentat studiul despre Băiuț la Congresul Internațional de Longevitate

Mocnește Știință 1 sursă

Biologul maramureșean Walter Übelhart a prezentat la Biblioteca Națională a României, în cadrul Congresului Internațional de Longevitate, studiul „Pădurea – factor al longevității. Studiu de caz: Băiuț”. Evenimentul, care a avut loc astăzi, a reunit cercetători internaționali pe teme precum biologia îmbătrânirii, telomeri, epigenetică și medicină regenerativă, iar prezentarea a generat discuții despre rolul mediului forestier în sănătate și posibile proiecte de cercetare și turism științific pentru Băiuț.

Elefanții de la Muntele Elgon folosesc plante medicinale pentru a se trata și a-și îngriji puii

Mocnește Știință 1 sursă

Un studiu publicat în Scientific Reports, realizat de cercetători de la Universitatea Brown și colaboratori locali, arată că elefanții africani din regiunea Muntelui Elgon din Kenya folosesc zeci de specii de plante în scopuri terapeutice, inclusiv pentru îngrijirea puilor bolnavi. Concluziile se bazează pe interviuri cu comunitățile locale și ghizii din rezervații; cercetătorii analizează acum probe din plante pentru a identifica compuși biologic activi și avertizează că defrișările pot distruge aceste „farmacii naturale”.

Elefanții din regiunea Muntelui Elgon folosesc plante medicinale pentru a se trata

Mocnește Știință 1 sursă

Cercetători care au intervievat localnici din regiunea Muntelui Elgon, Kenya, au descoperit că elefanții africani folosesc zeci de specii de plante cu scopuri medicinale pentru ei și puii lor. Studiul, citat de BBC, identifică 35 de specii folosite, dintre care 25 sunt cunoscute local ca având utilizări medicinale, iar cercetătorii analizează plantele pentru posibile noi medicamente.

James Beacham: SpaceX nu este organizație științifică, ci o corporație privată

Mocnește Știință 1 sursă

James Beacham, fizician la CERN și cercetător în materia întunecată, a acordat un interviu înainte de venirea sa la festivalul UNFINISHED de la București (25–27 septembrie 2026). El a discutat marile întrebări din fizica particulelor, importanța cercetării fundamentale și a criticat modelul SpaceX, afirmând că atrage finanțare publică în scopuri private. Beacham avertizează că direcționarea fondurilor către proiecte comerciale poate eroda cercetarea bazată pe curiozitate.

Adolescent cu memorie autobiografică excepțională își amintește evenimente de la trei luni

Mocnește Știință 1 sursă

Un băiat de 16 ani, denumit KCL în studiu, are memorie autobiografică extrem de superioară (HSAM) și își amintește evenimente din viața timpurie, inclusiv din jurul vârstei de trei luni. Cercetătorii conduși de Krystian Barzykowski au confirmat performanțe statistice peste 99,9% din populație și au constatat frecvenţă crescută a amintirilor autobiografice involuntare în testele efectuate de la distanță.

Congresul Internațional de Longevitate are loc la Biblioteca Națională din București

Mocnește Știință 1 sursă

Congresul Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, a început la Biblioteca Națională a României din București și reunește cercetători din șapte țări. Conferințele acoperă subiecte precum fragmente virale din genom care se activează la îmbătrânire, rolul menopauzei în sănătatea pe termen lung și intervenţii în medicina longevităţii; participarea este gratuită.

Noaptea Cercetătorilor UAIC: experimente cu azot la -196 °C, trenuleț levitator și activități în parcul Palas

Mocnește Știință 1 sursă

Vineri, 25 septembrie 2026, parcul Palas din Iași găzduiește Noaptea Cercetătorilor organizată de UAIC, cu demonstrații de fizică, chimie, biologie, geologie și observații astronomice. Evenimentul gratuit include experimente cu azot lichid la aproximativ -196 °C, un trenuleț care levitează, ateliere pentru copii și un invitat din partea Shizuoka University, Japonia. Scopul este popularizarea științei prin activități interactive pentru toate vârstele.

Astronomii au detectat semnale radio provenind de la exoplaneta Beta Pictoris

Mocnește Știință 1 sursă

O echipă de astronomi a detectat pentru prima dată semnale radio provenind direct de la exoplaneta Beta Pictoris, aflată la 64 de ani-lumină. Semnalele, înregistrate cu o rețea de radiotelescoape din Africa de Sud, par a avea o origine naturală, nu tehnologică, și ar putea oferi informații despre procesele planetare și condițiile pentru viață în spațiu.

Compania AstroForge va lansa în 2027 prima misiune spaţială complet autonomă

Mocnește Știință 1 sursă

AstroForge, startup californian de minerit pe asteroizi, a rezervat misiunea Autonomy-1 pentru primul zbor al rachetei Nova Pathfinder de la Stoke Space, programat la începutul anului 2027. Autonomy-1 va funcţiona fără comenzi de la sol folosind modelul de pilot inteligent Solo, iar nava va transmite doar telemetrie şi date ştiinţifice către Pământ. Solo va fi testat anterior în „mod umbră” în misiunea DeepSpace-2.

Climatolog: iarna ar putea fi mai caldă după toamna cu 38°C, dar pot apărea episoade severe

Mocnește Știință 1 sursă

Climatologul Alex Trandafir spune că Europa se confruntă cu un nou episod de caniculă, cu temperaturi de până la 38°C din cauza unui aport de aer saharian. El estimează că, într-un context de El Niño foarte puternic, iarna următoare va fi probabil mai caldă decât normalul climatologic, deși nu sunt excluse episoade izolate de iarnă severă, cel mai probabil în a doua parte a sezonului.

Crusta se desprinde sub Apenini: delaminarea explică activitatea seismică din Italia

Mocnește Știință 1 sursă

Un studiu publicat în Communications Earth & Environment, condus de Stefano Tavani de la Universitatea din Florenţa, arată că porţiuni din crusta inferioară din zona Apeninilor se desprind şi coboară în mantaua terestră (delaminare). Cercetarea, bazată pe înregistrări ale cutremurelor, măsurători GPS şi observaţii satelitare, sugerează că acest proces alimentează activitatea seismică din peninsula italiană şi ar putea înceta peste câteva milioane de ani, când plăcile se vor suda împreună.

Blood Falls: apa roșie care curge din Taylor Glacier și comunitățile microbiene descoperite

Mocnește Știință 1 sursă

Din marginea Taylor Glacier, în Taylor Valley (McMurdo Dry Valleys, Antarctica), se scurge periodic o saramură roșu-ruginie numită Blood Falls, culoarea provenind de la oxidarea fierului din apa foarte sărată. Cercetări recente pe 167 de probe au identificat comunități de microorganisme eucariote, inclusiv diatomee și dinoflagelate, iar oamenii de știință studiază originea și adaptările acestor forme de viață într-un mediu subglaciar izolat.

Super El Niño ar putea provoca circa 451.000 de decese în șase luni

Mocnește Știință 1 sursă

Un raport al Climate Impact Lab (Universitatea din Chicago) estimează că fenomenul Super El Niño ar putea fi asociat cu aproximativ 451.000 de decese suplimentare provocate de căldură la nivel mondial între septembrie 2026 și februarie 2027, pe fondul unei creșteri medii a temperaturii globale de 1,2 °C. Documentul indică țările și regiunile cele mai expuse, oferind date pe intervale regionale pentru a ghida intervențiile guvernamentale și umanitare.

Zid galic de peste 2.000 de ani descoperit sub Hotel-Dieu din Paris ar putea confirma originile orașului

Mocnește Știință 1 sursă

Arheologii au scos la iveală în iulie un zid de apărare lung de circa 20 m, datat între 200 î.Hr. şi 10 î.Hr., sub fosta curte a spitalului Hotel-Dieu din centrul Parisului. Structura, din piatră şi lemn şi cu urme de incendiere, ar putea atesta prezenţa aşezării galice Lutetia pe Ile de la Cité înaintea cuceririi romane din 52 î.Hr. Săpăturile vor continua, iar o secţiune reconstituită urmează să fie expusă într-un muzeu din Paris.

Studiu: creierul mamiferelor pornește din două linii celulare distincte

Mocnește Știință 1 sursă

Un studiu publicat în Nature Neuroscience arată că dezvoltarea creierului mamiferelor implică două grupuri de celule progenitoare separate, responsabile pentru părțile anterioare/mijlocii și pentru creierul posterior. Cercetarea, realizată pe șoareci și validată cu celule stem umane, sugerează origini celulare distincte care ar putea exista de peste 550 de milioane de ani și a fost coordonată de cercetători de la Universitatea Stanford, SUA.

Puțină agrometeorologie: metode de producere a ploii și istoricul procedurilor

Mocnește Știință 1 sursă

Articolul prezintă tehnici de producere artificială a precipitațiilor, istoria cercetării în domeniu și exemple internaționale. Autorul amintește descoperirea pluviculturii de către Ștefania Mărăcineanu în 1931, activitatea Autorității Naționale pentru Creșterea Precipitațiilor în România din 2014 și folosirea cristalelor de iodură de argint, azotului lichid sau sarei pentru însămânțarea norilor. Sunt discutate și riscurile posibile asupra climei la scară largă.