Știință

Cercetare științifică, spațiu, fizică, biologie, descoperiri, arheologie.

Studiu global arată că liliecii au apărut în Europa; descoperirile pot ajuta terapiile pentru cancer şi infecţii

Mocnește Știință 1 sursă

Un studiu publicat în Nature, bazat pe 103 genomuri şi 44 de fosile, concluzionează că liliecii probabil îşi au originea în Europa cu circa 65 de milioane de ani şi că ecolocaţia a apărut timpuriu în evoluţia lor. Cercetarea Bat1K sugerează că adaptările imunitare şi longevitatea liliecilor ar putea oferi informaţii utile pentru tratamente împotriva virusurilor zoonotice şi pentru terapii împotriva cancerului la oameni.

Cum detectează animalele câmpul magnetic: posibile mecanisme și un studiu la porumbei

Mocnește Știință 1 sursă

Magnetorecepția, capacitatea animalelor de a detecta câmpul magnetic al Pământului, este documentată la multe grupuri de animale, dar receptorul senzorial nu a fost identificat definitiv. Cercetările recente propun cel puțin șase mecanisme candidate, iar un studiu german sugerează că macrofagele din ficatul porumbeilor voiajori, prin acumulare de fier, ar putea contribui la orientare în absența soarelui.

Cum detectează animalele câmpul magnetic al Pământului, „busola invizibilă”

Mocnește Știință 1 sursă

Articolul prezintă modul în care animalele detectează câmpul magnetic al Pământului, descris ca o „busolă invizibilă” folosită pentru orientare. Publicat pe 23 septembrie 2026, textul explică mecanismele biologice prin care organismele captează informaţii magnetice şi rolul acestora în navigaţie.

Puțină agrometeorologie: metode de producere a ploii și istoricul procedurilor

Mocnește Știință 1 sursă

Articolul prezintă tehnici de producere artificială a precipitațiilor, istoria cercetării în domeniu și exemple internaționale. Autorul amintește descoperirea pluviculturii de către Ștefania Mărăcineanu în 1931, activitatea Autorității Naționale pentru Creșterea Precipitațiilor în România din 2014 și folosirea cristalelor de iodură de argint, azotului lichid sau sarei pentru însămânțarea norilor. Sunt discutate și riscurile posibile asupra climei la scară largă.

Cercetările de la Băiuț prezentate la Congresul Internațional de Longevitate la București

Mocnește Știință 1 sursă

Mâine, 24 septembrie 2026, biologul maramureșean Walter Übelhart va susține la Biblioteca Națională a României prezentarea „Pădurea ca factor de longevitate” în cadrul celei de-a doua ediții a Congresului Internațional de Longevitate. Evenimentul reunește cercetători din Europa, Statele Unite, Israel, India și Arabia Saudită și include teme precum medicina regenerativă, epigenetica și rolul mediului în sănătatea umană. Participarea lui Übelhart reflectă proiectele desfășurate la Băiuț în colaborare cu WWF România și parteneri locali.

Investigaţii geofizice sugerează existenţa unor camere ascunse în mormântul lui Tutankhamon

Mocnește Știință 1 sursă

Un studiu care reuneşte date din campanii din 2023 şi 2024 arată anomalii geofizice în şi în jurul mormântului KV62 din Valea Regilor, sugerând existenţa a cel puţin unei încăperi suplimentare. Cercetarea, coordonată de Mamdouh Eldamaty şi realizată în cadrul Amarna Royal Tombs Project cu echipe din Marea Britanie şi Egipt, susţine ipoteza conform căreia complexul ar putea include spaţii regale extinse asociate în teorie cu Nefertiti, dar rezultatele nu dovedesc prezenţa trupului ei.

Se împlinesc 180 de ani de la descoperirea planetei Neptun

Mocnește Știință 1 sursă

În noaptea de 23 spre 24 septembrie 1846 astronomul german Johann Gottfried Galle, ghidat de calculele lui Urbain Le Verrier, a observat planeta Neptun la Observatorul din Berlin. Descoperirea, confirmare a predicţiilor matematice privind perturbaţiile lui Uranus, marchează 180 de ani de la primul contact cunoscut cu Neptun, o lume aflată la aproximativ 4,5 miliarde km de Soare. Voyager 2 a fost singura sondă care a trecut pe lângă Neptun, în august 1989.

Noaptea Cercetătorilor la Brașov: Grădina Zoologică și Planetariul participă pe 25 septembrie

Mocnește Știință 1 sursă

Grădina Zoologică Brașov și Planetariul „Cosmonaut Dumitru Prunariu” vor participa vineri, 25 septembrie 2026, între orele 16:00 și 21:00, la Noaptea Cercetătorilor organizată de Universitatea Transilvania din Brașov. Evenimentul oferă activități educaționale și interactive despre biologie, conservarea biodiversității, ecologie și astronomie, inclusiv informații despre proiectul european Zoo LIFE Pollinators.

Echinocțiul de toamnă 2026: toamna astronomică a început în această dimineață

Mocnește Știință 1 sursă

Toamna astronomică a început miercuri, 23 septembrie 2026, când echinocțiul s-a produs la ora 03:05, moment în care Soarele a trecut de ecuatorul ceresc. De acum înainte zilele vor deveni treptat mai scurte până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie; trecerea la ora de iarnă în România va avea loc în noaptea 24–25 octombrie 2026.