Grija părintelui și autonomia adolescentului: cum negociezi reguli și limite
Psihologul Cecilia Ardusătan explică cum se schimbă comunicarea între părinte și adolescent când copilul dorește mai multă autonomie și părintele rămâne îngrijorat. Articolul oferă exemple de dialog, strategii practice — stabilirea unor reguli clare, pauze pentru calm și implicarea adolescentului în decizii — și recomandă consultul psihologic când reacțiile intense se repetă. Autorul este psiholog clinician și psihoterapeut specialist.
Pe scurt
- Adolescentul tinde să reducă discuțiile și să ceară mai multă autonomie; părintele rămâne preocupat de siguranță și conectare.
- Recomandări practice: conveniții clare (cine anunță, când), întrebări scurte şi precise și pauze pentru a calma emoțiile înainte de reluarea discuției.
- Părintele păstrează responsabilitatea pentru siguranță, dar implică adolescentul în propuneri și reguli, astfel crescând responsabilitatea acestuia.
- Când reacțiile intense ale părintelui se repetă, psihoterapia sau consilierea pot ajuta la identificarea declanșatorilor și la exersarea unor răspunsuri mai calm
- Autoarea, Cecilia Ardusătan, este psiholog clinician și psihoterapeut specialist; activează în cabinet propriu și în Ardoria Impact
Urmărește Știri pe foc pe Facebook
Știrile importante ale zilei, rezumate în câteva rânduri, direct în feed. Fără clickbait, cu sursele indicate.
Urmărește pagina