30 știri, prima pe 21 sep
Principalele institute de cercetare economică din Germania prognozează creşteri de 1,3% pentru 2026 şi 1,1% pentru 2027, urmate de o încetinire la 0,4% în 2028. Cheltuielile publice ridicate menţin activitatea economică, însă preţurile mari la energie, lipsa forţei de muncă specializate şi finanţarea prin îndatorare rămân riscuri structurale, arată raportul prezentat la Berlin.
Dumitru Chisăliță avertizează că România intră în iarnă cu riscuri energetice suprapuse, incluzând incertitudinea repornirii Centralei de la Cernavodă, scăderea producţiei fotovoltaice şi preţuri ridicate la gaze, electricitate şi carburanţi. El spune că multe companii sunt în situaţie critică, iar consumatorii vulnerabili au fost neglijaţi în ultimii doi ani.
Guvernul condus de Peter Magyar va solicita o prelungire de un an a derogării de la sancţiunile SUA privind utilizarea petrolului şi gazelor ruseşti, care expiră în noiembrie. Ministrul de externe Anita Orban a spus că grupul energetic MOL are nevoie de timp pentru adaptările tehnologice necessare diversificării, iar dependenţa de importurile ruseşti rămâne o vulnerabilitate economică.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că repornirea reactoarelor de la centrala nucleară de la Cernavodă este improbabilă în septembrie şi ar putea avea loc în jurul jumătăţii lunii octombrie, dacă nivelul şi debitul Dunării se vor îmbunătăţi. Lipsa producţiei de 1.200–1.300 MW este compensată în principal prin importuri şi prin creşterea producţiei altor centrale, plus aport fotovoltaic şi eolian.
Consultantul Claudiu Cazacu explică de ce centrele de date sunt esențiale pentru funcționarea și extinderea aplicațiilor AI, ce resurse implică (capital și energie) și cum se raportează SUA, UE și România la investiții. SUA conduc cursa prin investiții mari ale hyperscalerilor; UE oferă fonduri și reguli de transparență, iar România are capacitate limitată dar proiecte private şi un centru în autorizare la Afumați.
Propunerea, discutată în Parlament, prevede ca parcările mari ale mall-urilor, supermarketurilor, aeroporturilor, spitalelor sau stadioanelor să fie acoperite, parţial, cu panouri fotovoltaice iar energia produsă să fie folosită local de proprietarul parcării. Modelul inspirat din Franţa prevede, din 2028, ca parcările peste 1.500 m² să aibă jumătate din suprafaţă acoperită cu sisteme de umbrire fotovoltaice; surplusul ar putea fi stocat în baterii.
Complexul Energetic Oltenia a vândut în două sesiuni de licitații aproximativ 876 GWh pentru livrare pe tot anul 2027 și peste 1 TWh incluzând vânzările pentru primul trimestru, la prețuri între 752 și 1.005 lei/MWh. Tranzacțiile, încheiate cu cumpărători precum Electrica Furnizare, OMV Petrom, PPC, Premier Energy și Photovoltaic Green Project, generează o valoare comercială estimată între 661 și 676 milioane lei pentru energia contractualizată pe 2027. Vânzările au loc în contextul restructurării capacităților pe lignit și a menținerii temporare a unor grupuri energetice, inclusiv prelungire…
Repornirea celor două reactoare de la centrala de la Cernavodă nu este posibilă în septembrie, iar redeschiderea ar putea fi luată în calcul abia către mijlocul lunii octombrie, în funcţie de prognozele hidrologice, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi. Decizia depinde de debitul Dunării şi de nivelul apei necesar pompelor de răcire; în perioada următoare se estimează scădere a debitelor. Pierderea producţiei nucleare este compensată în mare parte prin importuri şi prin funcţionarea la capacitate a altor centrale
GraduatE.ON, program destinat absolvenților de studii superioare, împlinește 20 de ani; de la prima ediție din 2006 peste 180 de tineri au fost angajați în companiile E.ON din România. Recrutații din 2026 au început stagiile de pregătire în septembrie și vor urma programe de 18–24 luni în diverse departamente, cu mentorat individual.
Emma Delaney, noul director general al OMV Aktiengesellschaft, a preluat interimar conducerea Consiliului de Administrație al OMV Petrom și poate fi propusă pentru funcția de membru și președinte al Consiliului de Supraveghere. Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din 6 noiembrie are pe ordinea de zi aprobarea unui nou membru pentru durata rămasă din mandatul lui Alfred Stern; propunerile de candidați pot fi depuse până la 12 octombrie. OMV Petrom este controlată în proporție de 51,15% de OMV Aktiengesellschaft, iar statul român deține 20,69% din acțiuni.
Ministrul finanțelor Alexandru Nazare a anunțat că România poartă discuții cu U.S. International Development Finance Corporation (DFC) pentru înființarea unui fond de investiţii România–SUA, care să reunească Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat american și alte surse. Fondul ar urma să finanțeze sectoare strategice precum energie, infrastructură digitală şi minerale critice; negocierile au continuat la New York, în marja Adunării Generale a ONU.
Articolul avertizează că România înregistrează disponibilitate de energie, dar suportă costuri ridicate din cauza închiderii centralelor înainte de a avea alternative pregătite. Problema este prezentată ca o consecință a deciziilor de închidere a capacităților de producție fără soluţii de înlocuire pe scară suficientă.
Asociația Energia Inteligentă avertizează că România are resurse suficiente, dar riscă dependență de importuri și facturi ridicate din cauza proiectelor întârziate și a deciziilor necoordonate. Analiza semnalizează 40 de riscuri până în 2030 și propune zece măsuri urgente, de la menținerea capacităților pe cărbune până la dezvoltarea gazelor din Marea Neagră, stocării și accelerarea proiectelor nucleare.
Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui Vladimir Putin, se deplasează la New York pentru întâlniri cu reprezentanți ai echipei lui Donald Trump, inclusiv Steve Witkoff și Jared Kushner. Discuțiile, aprobate de Putin și programate în timpul Adunării Generale a ONU, vizează cooperarea economică, chestiuni de energie și soluționarea pașnică a războiului din Ucraina.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță discuții cu US International Development Finance Corporation (DFC) pentru crearea unui fond comun România–SUA destinat finanțării proiectelor în energie, infrastructură digitală și minerale critice. Negocierile au avut loc în marja vizitei delegației României la Adunarea Generală a ONU de la New York și continuă după întâlniri anterioare la Atena și Dubrovnik.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat la parlament liniile programului său de guvernare şi a făcut mai multe promisiuni pentru a convinge parlamentarii să-l voteze. El a spus, între altele, că nu vor fi majorări de taxe sau impozite pe durata mandatului, că va menţine cota unică şi că va eficientiza companiile de stat prin listări sau privatizări şi planuri de 12 luni.
Asociația Energia Inteligentă a publicat un „Plan energetic pentru România 2030” care propune zece decizii prioritare pentru transformarea resurselor energetice, reducerea dependenței de importuri și stabilizarea facturilor. Studiul avertizează asupra a 40 de riscuri până în 2030 și propune măsuri concrete — de la valorificarea gazelor din Marea Neagră și finalizarea Unităților 3–4 de la Cernavodă până la dezvoltarea stocării și un cod fiscal energetic predictibil.
Miliardarul Igor Makarov, care deține cetăţenie moldovenească, a declarat la TV8 că este dispus să investească până la un miliard de dolari într-un proiect de stocare a gazelor şi că ar putea plăti o parte din facturile la gaz ale spitalelor. Makarov, care a renunţat la cetăţenia rusă în 2022 şi locuieşte în Italia, susţine că depozitarea gazelor ar permite Moldovei să vândă în Europa la preţuri de bursă. El a fost sancţionat de Canada pentru legături cu oficiali ruşi şi activităţi energetice opace.
Un proiect propune ca cheltuielile legate de cybersecurity să fie incluse în facturile consumatorilor de energie, ceea ce poate duce la majorarea preţului plătit de clienţi. Articolul a fost publicat pe 24 septembrie 2026; detalii despre forma exactă a proiectului sau autorii acestuia nu sunt menţionate în sursă.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a declarat, miercuri seara la B1 TV, că îl preocupă creșterea prețurilor la combustibil în România, parțial legată de şocuri externe şi situaţia din Orientul Mijlociu. El propune ca viitorul guvern să investească în stocarea energiei, infrastructură, interconectare, management performant al companiilor energetice şi absorbţia fondurilor europene pentru a reduce costurile pentru populaţie.
