18 știri, prima pe 22 sep
Pe 25 septembrie Siegfried Mureșan și partidele care îl susțin (PNL, USR, UDMR) au stabilit o listă de miniștri pentru viitorul guvern. Propunerile includ Alexandru Nazare la Finanțe, Mircea Abrudean la Interne, Oana Gheorghiu la Sănătate și susținerea unei candidaturi independente la Justiție; lista mai cuprinde nominalizări pentru Apărare, Externe, Agricultură şi alte portofolii.
Analiza registrelor financiare și fiscale arată că municipiul Bacău are mult mai puțini salariați fiscalizați decât Iașiul, plătește dobânzi mari care erodează rambursarea datoriei și depinde economic în proporție majoră de două familii (Pavăl și Umbrărescu). Datele din execuțiile bugetare 2024–2026 și bilanțurile firmelor locale susțin contrastul dintre o economie diversificată la Iași și una concentrată la Bacău.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare s-a întâlnit joi cu reprezentanții S&P Global Ratings în contextul evaluării ratingului suveran al României. Nazare a spus că execuția bugetară și continuarea consolidării fiscale sunt principalele argumente prezentate autorităților. Decizia agenției este așteptată pe 2 octombrie.
Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Ploiești a publicat un ghid, la 24 septembrie 2026, care explică regulile de ieșire din regimul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor. Documentul este destinat antreprenorilor care trebuie să înțeleagă condițiile și procedurile pentru a părăsi sistemul de microîntreprinderi. Ghidul a fost distribuit de ANAF regional prin DGRFP Ploiești.
Ministerul Finanțelor a avut o rundă de discuții cu experții S&P Global Ratings pe 24 septembrie, iar ministrul Alexandru Nazare spune că execuția bugetară și consolidarea fiscală prezentate agenției sunt mai solide decât în urmă cu câteva luni. România pune accent pe controlul cheltuielilor, protejarea investițiilor din fonduri europene și elaborarea unui buget credibil pentru 2027 pentru a păstra calificativul investment grade.
Ministerul de Finanţe de la Moscova a propus măsuri fiscale pentru perioada 2027–2029 pentru a acoperi un deficit bugetar estimat la 2% din PIB şi pentru a susţine cheltuielile militare legate de războiul din Ucraina. Printre propuneri se numără impozite asupra profiturilor „excesive” în metalurgie şi îngrăşăminte, taxe pentru comerţul electronic transfrontalier şi majorarea impozitării veniturilor personale pasive, măsură care ar afecta circa 4 milioane de persoane. Proiectul de buget a fost transmis Guvernului pentru analiză înainte de 1 octombrie şi apoi Parlamentului.
Premierul interimar Ilie Bolojan a avut joi la Palatul Victoria o întrevedere cu o delegaţie a agenţiei de rating Standard & Poor’s, care pe 2 octombrie va anunţa decizia privind ratingul suveran al României. La discuţii au participat ministrul Finanţelor Alexandru Nazare, directorul Trezoreriei Ştefan Nanu şi consilierul Ionuţ Dumitru; guvernul a prezentat argumente legate de ţinta de deficit şi traiectoria fiscal-bugetară. Articolele menţionează riscul unei retrogradări în categoria „junk” şi apelul la continuarea reformelor pentru menţinerea credibilităţii externe.
Joi, 24 septembrie, la Guvern au început discuţii între reprezentanţi ai autorităţilor române şi agenţia S&P Global Ratings, care pe 2 octombrie va anunţa decizia privind ratingul suveran al României. Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a spus că instabilitatea guvernamentală trebuie explicată dar că execuţia bugetară rămâne pe traiectorie şi că nu există, în prezent, riscuri pentru plata pensiilor şi salariilor. O retrogradare S&P ar putea plasa România în categoria „junk” şi creşte costurile de finanţare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că România dispune de „argumente serioase” pentru menținerea ratingului de țară și că agențiile consideră realizabile țintele de deficit pentru acest an. El spune că, în ciuda instabilității politice, nu există în acest moment un risc pentru plata pensiilor și salariilor, deși creșterea costurilor de finanțare pune presiune pe buget. Evaluarea ratingului va fi reluată în perioada următoare, iar rezolvarea problemelor de stabilitate este esențială pentru reducerea costurilor de împrumut.
Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu afirmă că, în aproximativ 15 luni ale Guvernului Bolojan, România a contractat împrumuturi brute de circa 60 miliarde de euro, iar datoria publică a crescut estimativ cu 33 miliarde de euro. Estimarea ia în calcul și împrumutul SAFE; Câciu precizează că datele oficiale privind stocul datoriei până în august nu erau publicate la momentul analizei.
De la 1 ianuarie 2027 România introduce un nou sistem de impozitare a clădirilor și terenurilor, bazat pe valoarea de piață a proprietăților, calculată prin platforma națională e-Proprietatea. Măsura vizează creșterea veniturilor la bugetele locale, dar analiștii avertizează asupra posibilei majorări a impozitelor și chiriilor; proiectul este în dezbatere publică.
De la 1 ianuarie 2027 România trece la un sistem în care baza de impozitare pentru case, apartamente şi terenuri va fi legată de valoarea de piaţă a proprietăţilor, odată cu operaționalizarea platformei e-Proprietatea. Sistemul, dezvoltat de Ministerul Finanţelor în cadrul PNRR, va centraliza date din tranzacţii şi alte baze pentru a estima valori pe zone; autorităţile locale vor păstra rolul de a stabili cotele de impozitare, ceea ce poate tempera impactul asupra sumelor plătite de proprietari.
Franklin Templeton International Services S.À R.L. a anunțat miercuri retragerea din procedura de selecție pentru un mandat de patru ani ca administrator al Fondului Proprietatea, motivând diferenţe semnificative între propria evaluare a ofertei şi cea a Comitetului Reprezentanților. Decizia urmează după ce în februarie Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat doar un mandat temporar de un an pentru actualul administrator. Franklin Templeton rămâne în continuare în rol până la expirarea mandatului actual, la 1 aprilie 2027, și va sprijini transferul atribuțiilor către noul administrator.
Pe 23 septembrie, Monitorul Prețurilor al Consiliului Concurenței arată că, în Oradea, benzina standard pornea de la 9,91 lei/litru, iar motorina de la 10,88 lei/litru. Față de începutul lunii, benzina a crescut cu până la 40 de bani pe litru, iar motorina cu peste 70 de bani, în pofida reducerii temporare a accizei pentru motorină și a limitării adaosurilor comerciale prin Legea 162/2026. Creșterea este alimentată și de majorările la nivelul cotațiilor internaționale și de evoluția prețurilor din UE.
Ministerul Finanțelor precizează că persoanele care cumpără locuințe noi cu plata în rate pot beneficia de cota redusă de TVA de 9% dacă locuința a fost predată cumpărătorului cel târziu la 30 septembrie 2026 și sunt îndeplinite condițiile din Codul fiscal. Clarificarea, comunicată împreună cu Uniunea Națională a Notarilor Publici, se aplică şi când transferul dreptului de proprietate are loc după plata ultimei rate; termenul a fost prelungit prin Legea 161/2026.
Alexandru Nazare a declarat că nu exclude apariția unor noi taxe începând din 2027, exprimând îngrijorări legate de criza politică de la București. Ministrul a spus însă că președintele a transmis un „mesaj de încredere în privinţa traiectoriei şi credibilităţii României în perioada următoare”. Anunțul a fost făcut pe 23 septembrie 2026.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați a reamintit firmele plătitoare de impozit pe profit despre noile reguli privind Registrul de evidență fiscală, actualizate printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial în iulie 2026. Registrul trebuie să conțină, în ordine cronologică, informațiile care au stat la baza rezultatului fiscal și se poate ține în format scris sau electronic, conform anexei la O.M.F.P. nr. 808/2026.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a aprobat suplimentarea cu 1,058 miliarde de lei a limitelor de cheltuieli ale Ministerului Muncii pentru luna septembrie, pentru a accelera plăţile. Din sumă, 1,03 miliarde lei sunt pentru decontările către furnizorii de energie pentru schema de compensare a consumului, iar circa 29 milioane lei pentru plata drepturilor de transport ale persoanelor cu dizabilităţi. Măsura are scopul de a asigura predictibilitatea plăţilor şi de a reduce presiunea asupra lichidităţii companiilor.
