Expert: dacă datele au fost luate din sistemul băncii, responsabilitatea rămâne a instituției

Monica Calu, președinta Asociației Consumatorii Uniți, spune că băncile nu pot transfera automat vina asupra clienţilor care au autorizat tranzacţii când datele lor au fost compromise din sistemele instituţiei. Ea arată că reglementări europene precum DORA şi NIS 2 obligă băncile la rezilienţă operaţională şi că fraudele prin spoofing sau phishing pot anula standardul obiectiv de vigilenţă al consumatorului. Exemple citate includ incidentele la ANCPI, Direcția Fiscală Brașov și un incident recent la Revolut.

Pe scurt

• Monica Calu susține că, dacă datele clienților sunt scurse din sistemul unei bănci, responsabilitatea rămâne la instituție, nu la consumator.
• Reglementări europene menționate: DORA, Directiva NIS 2 și Cyber Resilience Act impun reziliență operațională bancară.
• Băncile aplică frecvent argumentul 'neglijență gravă' și pasează vina consumatorului când apar fraude autorizate tehnic.
• Fraudele sofisticate (spoofing, phishing, impersonare) pot folosi date furate din sistemele instituțiilor și compromit standardul de vigilență al consumatorului.
• Articolul citează incidente recente: atac cibernetic ransomware la ANCPI (14 iulie 2026), atac asupra serverului Direcției Fiscale Brașov și un incident de compromitere de date la Revolut