Ce sunt tulburările disociative și care sunt legăturile cu atașamentul infantil
Articolele explică tipurile de tulburări disociative (de identitate, amnezică, de depersonalizare) și prezintă cercetări care leagă apariția lor de experienţele timpurii de atașament dezorganizat şi de abuz în copilărie. Studiile citate (Main, Hesse, Carlson, Liotti etc.) sugerează un model intergenerațional în care traumele nerezolvate ale părinților şi comportamentul parental „speriat” predispun copilul la disociere, cu efecte care pot persista la vârsta adultă.
Pe scurt
- Tulburările disociative pot viza identitatea (tulburarea disociativă a identităţii, fuga disociativă), memoria (amnezia disociativă) sau conștiința de sine (depersonalizarea).
- Cercetările indică legătura dintre atașamentul infantil dezorganizat și simptomatologia disociativă în copilărie și la adult (studii ale lui Carlson, Main, Hesse, Liotti).
- Comportamentul parental „speriat” sau înfricoșător în relația cu copilul poate genera modele multiple incompatibile despre sine și ceilalți, crescând riscul de disociere.
- Carlson a raportat rate de atașament dezorganizat de 35% la 12 luni și 43% la 18 luni în grupul studiat, iar scoruri înalte pentru simptome disociative la vârste școlare și adolescenți.
- Există dovezi pentru un model intergenerațional: traumele nerezolvate ale părinților pot favoriza comportamente care transmit vulnerabilitatea la tulburări disociative copiilor.
Urmărește Știri pe foc pe Facebook
Știrile importante ale zilei, rezumate în câteva rânduri, direct în feed. Fără clickbait, cu sursele indicate.
Urmărește pagina