Economie, finanțe publice, bănci, companii, piețe, energie, inflație, salarii, pensii, taxe, afaceri.
Jurnalistul Cristian Pantazi spune că o eventuală guvernare PSD minoritară sprijinită de AUR ar putea duce la creșteri ale cheltuielilor și la presiuni fiscale asupra companiilor, ceea ce ar reduce atractivitatea investițiilor. Pantazi avertizează că marile companii, inclusiv Dacia de la Mioveni, ar putea reevalu a investițiile în România dacă apar noi taxe sau suprataxări.
Datele publicate de pretcarburant.ro arată că, la începutul perioadei analizate, preţul mediu al benzinei în România (10,02 lei/l) este mai mare decât în Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria şi Serbia. Diferenţa maximă la benzină este de 1,46 lei/l în raport cu Bulgaria, iar la motorină variază până la 1,32 lei/l. Pentru Republica Moldova şi Serbia nivelurile indicate sunt plafonuri oficiale, deci la pompă pot exista preţuri şi mai mici.
CEO-ul Orange România, Julien Ducarroz, a anunțat angajații, pe 23 septembrie, lansarea unui program de plecări voluntare și a unor pensionări anticipate ca parte a unui plan de eficientizare. Compania spune că va oferi pachete în funcție de situația fiecărui angajat și avertizează că, dacă măsurile voluntare nu vor fi suficiente, ar putea urma măsuri administrative mai stricte. Numărul angajaților vizați și detaliile pachetelor nu au fost comunicate public.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, anunţă negocieri cu U.S. International Development Finance Corporation (DFC) pentru crearea unui fond de investiţii România–SUA, care ar reuni Banca de Investiţii şi Dezvoltare, capital privat american şi alte surse. Fondul ar viza energie, infrastructură digitală, minerale critice şi alte sectoare strategice; DFC a trimis în august o echipă la Bucureşti pentru identificarea proiectelor.
Germania a prezentat o strategie națională de eliminare a combustibililor fosili până în 2045; Franța și Țările de Jos au planuri similare. România a demarat deja închiderea capacităților pe cărbune și are ținta națională de eliminare până în 2032, dar Comisia Europeană semnalează lipsa unei traiectorii clare după 2025 și întârzieri la dezvoltarea regenerabilelor.
Dacă produsul comandat online nu ajunge, cumpărătorul poate cere comerciantului verificarea livrării, îi poate acorda un termen suplimentar sau poate rezilia contractul și cere rambursarea după 30 de zile (sau termenul convenit). Returul în 14 zile e pentru răzgândire după primire; garanția legală acoperă neconformitățile timp de doi ani și permite reparare, înlocuire, reducere de preț sau restituire. Reclamația explică problema comerciantului; dacă nu se rezolvă, se poate sesiza Protecția Consumatorilor.
Guvernul a pus online platforma guvernanta.gov.ro, inițiativă de transparență coordonată de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, care centralizează date despre conducerea a 121 companii de stat. Portalul oferă peste 1.350 de documente publice, inclusiv CV-uri și contracte, și prezintă date agregate privind nivelurile salariale și deținerea simultană a mandatelor.
Consiliul Local Oradea a aprobat două proiecte energetice de aproape 60 milioane lei, fără TVA, care vor fi propuse spre finanţare prin Fondul pentru Modernizare. Primul proiect prevede instalarea a şase containere cu baterii (40,13 MWh) pentru parcul fotovoltaic planificat la Episcopia Bihor; al doilea vizează montarea de panouri solare şi baterii pe cinci obiective publice din oraş.
Guvernul României a publicat joi pe platforma guvernanta.gov.ro lista cu cei mai bine plătiți angajați la stat, care include 524 de nume. Topul este condus de Bogdan Stelian Mîndrescu, care figurează cu un salariu brut lunar de 134.146 lei; mai mulți angajați au venituri din mai multe surse bugetare. Articolul notează că sumele afișate sunt brute și că lista este încă incompletă.
Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești a publicat un ghid care clarifică condițiile în care firmele pot aplica regimul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul 2026 și situațiile în care ies din sistem. Documentul explică plafonul de 100.000 de euro echivalent în lei, necesitatea unui salariat, restricțiile privind capitalul social și obligaţia depunerii la termen a situațiilor financiare anuale.
Dobânzile la titlurile de stat pe zece ani ale României au crescut joi la 7,69%, de la 7,44% miercuri, într-un context de creștere globală a randamentelor. Creșterea a coincis cu sosirea experților agenției de rating Standard & Poor’s în România pentru evaluarea finanțelor publice, a cărei decizie este așteptată la începutul lunii viitoare. Evoluția survine în contextul lipsei unui guvern complet de aproape cinci luni și al aprecierii presiunilor pe deficit și cursul leu-euro.
Joi, 24 septembrie, la Guvern au început discuţii între reprezentanţi ai autorităţilor române şi agenţia S&P Global Ratings, care pe 2 octombrie va anunţa decizia privind ratingul suveran al României. Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a spus că instabilitatea guvernamentală trebuie explicată dar că execuţia bugetară rămâne pe traiectorie şi că nu există, în prezent, riscuri pentru plata pensiilor şi salariilor. O retrogradare S&P ar putea plasa România în categoria „junk” şi creşte costurile de finanţare.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila a participat la Campania Națională pentru verificarea respectării Legii nr. 52/2011, derulată între 6 iulie și 11 septembrie 2026, și a efectuat 40 de controale. Au fost aplicate 45 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 33.500 lei, iar inspectorii au dispus 76 de măsuri obligatorii pentru remedierea deficiențelor constatate.
Analiza ofertelor și recenziilor arată că diferenţa principală între poliţe nu este preţul, ci plafonul pentru cheltuieli medicale şi modul de execuţie al asistenţei. Plafoanele variază semnificativ — până la 500.000 € în pachetele extinse — iar coordonarea serviciilor precum tractarea, mașina de înlocuire şi repatrierea depinde de asigurător. Recenziile clienţilor indică frecvent întârzieri la despăgubiri şi dificultăţi de contact cu asistenţa.
Institutul de Finanţe Internaţionale anunţă că datoria suverană globală a depăşit 365 de trilioane de dolari după o creştere de 10 trilioane în prima jumătate a anului. Creşterea randamentelor obligaţiunilor şi cheltuielile cu dobânzile, de 3,3 trilioane de dolari anul trecut, pun presiune pe bugete, iar IFI şi FMI cer reforme fiscale şi realocarea cheltuielilor.
Asociația Energia Inteligentă avertizează că România are resurse suficiente, dar riscă dependență de importuri și facturi ridicate din cauza proiectelor întârziate și a deciziilor necoordonate. Analiza semnalizează 40 de riscuri până în 2030 și propune zece măsuri urgente, de la menținerea capacităților pe cărbune până la dezvoltarea gazelor din Marea Neagră, stocării și accelerarea proiectelor nucleare.
Retailerul german Kaufland a deschis în hipermarketul de pe strada Barbu Văcărescu din București un nou concept de drogherie, denumit Beauty Zone, cu un portofoliu de 620 de articole noi. Spațiul include branduri virale de K-Beauty, parfumuri arăbești, produse de machiaj și soluții pentru îngrijirea tenului; locația din București a fost folosită anterior ca proiect-pilot pentru magazinele cosmetice ale rețelei.
Guvernul a folosit 12,1 milioane de lei din Fondul de rezervă în august pentru lucrări hidrotehnice menite să asigure apa brută necesară funcționării Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Intervențiile au inclus dragaje în punctele critice Caragheorghe-Turcescu și Cochirleni, utilizarea unor unități de dragare ANAR și instalarea de pompe IGSU; autorităţile pregătesc măsuri temporare şi proiecte de lungă durată precum BALA II.
Analiza datelor publicate pe platforma guvernanta.gov.ro arată că veniturile lunare declarate ale conducerilor companiilor de stat variază de la 40 de lei până la 134.146 de lei. Datele indică 630 de înregistrări pentru 530 de persoane din 115 companii; 104 persoane cumulează 217 funcții, iar o singură persoană depășește 100.000 de lei lunar.
Un raport al institutului IPPR estimează că Marea Britanie pierde între 3,7 și 6,5 miliarde de lire anual din exporturile către UE din cauza lipsei unui acord de recunoaștere reciprocă a testărilor și certificărilor. Pierderile afectează în special industria auto, electronica și farmaceutică, iar IPPR cere reluarea negocierilor cu Bruxelles pentru o aliniere dinamică a regulilor.
