5 știri, prima pe 23 sep
Principalele institute de cercetare economică din Germania prognozează creşteri de 1,3% pentru 2026 şi 1,1% pentru 2027, urmate de o încetinire la 0,4% în 2028. Cheltuielile publice ridicate menţin activitatea economică, însă preţurile mari la energie, lipsa forţei de muncă specializate şi finanţarea prin îndatorare rămân riscuri structurale, arată raportul prezentat la Berlin.
Papa Leon al XIV‑lea începe vineri la Paris prima etapă a unei vizite de patru zile în Franţa, unde va aborda teme precum inteligenţa artificială, migraţia şi lupta împotriva violenţei sexuale. Programul zilei include sosirea la Orly, întâlnirea la Palatul Élysée, un discurs la UNESCO, o procesiune până la catedrala Notre‑Dame şi o veghe la Stade de France; organizatorii estimează participarea a sute de mii de persoane şi au pregătit măsuri de securitate extinse.
781 de migranți au ajuns în Regatul Unit miercuri după ce au traversat Canalul Mânecii, cel mai mare număr zilnic înregistrat în 2026. Datele provizorii ale Home Office arată 18.565 de sosiri cu ambarcațiuni mici în 2026, în scădere față de 2025 și 2024; zece ambarcațiuni au făcut traversarea, iar autoritățile au dispus o analiză după incidente în Kent, inclusiv debarcări la Samphire Hoe și Folkestone.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a apărat, la Adunarea Generală a ONU, modul în care Madridul gestionează criza migrației din Ceuta și a afirmat că Spania nu va renunța la statul de drept pentru a răspunde fluxurilor migratorii. În discurs, susţinut la a 81-a sesiune a Adunării Generale, el a cerut reforme ale ONU, inclusiv eliminarea dreptului de veto în Consiliul de Securitate, şi reglementări mai stricte pentru marile companii tehnologice. Sánchez a pledat totodată pentru alegerea unei femei latino-americane în funcția de secretar general al ONU.
Autoarea semnalează că practici autoritare moștenite din comunism persistă în România şi că acestea blochează inovaţia şi distrug încrederea. Citează studiul Why Nations Fail pentru a explica extracția resurselor şi exodul talentelor, iar apoi pune în valoare meșteșugarii, producătorii locali şi diaspora ca factori de păstrare a identităţii; menţionează implicarea sa în programe Erasmus în Țara Galilor.
