Cercetătorii leagă longevitatea de 194 de ani a țestoasei Jonathan de variante genetice și epigenetice
Cercetătorii au secvențiat genomul și au analizat epigenomul celei mai bătrâne țestoase terestre cunoscute, Jonathan, estimată la circa 194 de ani, și au identificat variante genetice și modele de metilare asociate cu longevitatea și repararea ADN. Țestoasa trăiește la Plantation House, pe Insula Sfânta Elena, și prezintă copii suplimentare ale unor gene implicate în suprimarea tumorilor; autorii precizează însă că studiul se bazează pe un singur exemplar și nu poate demonstra cauzalitatea.