Originea expresiei „țap ispășitor” și semnificația ei biblică
Expresia „țap ispășitor” provine din ritualul descris în Leviticul din Vechiul Testament, unde, în Ziua Ispășirii (Yom Kippur), un țap era încărcat simbolic cu păcatele poporului și trimis în pustiu. Denumirea engleză „scapegoat” a apărut după o traducere din secolul al XVI‑lea a termenului ebraic „Azazel”, iar sensul s‑a generalizat până a desemna astăzi o persoană acuzată pentru greșelile altora.
Surse:
Jurnalul